Monthly Archives: July 2013

psihoză

am urmat sfatul doctorului
am mâncat mărul mare și roșu
eram singurul mesean
la o cină de taină ad-hoc
mi-am înfipt dinţii în carnea fragedă
cu disperarea condamnatului
care a ales la ultima cină
mărul
mustea
scrâșnea
sub buzele mele
zeama dulce-acrișoară
mi se prelingea in coltul gurii
credeam că dumnezeu a inventat gustul
doar pentru mine
apoi viermi albi şi lungi
au început să se prelingă de sub coajă
mi se strecurau prin orbite
şi se înfăşurau în jurul retinei
strângând agonizant
încheieturile îmi sângerau
curelele îmi intrau în carne
om răstignit pe crucea personală
fără drept de resurecție
fericiți
cu miros de sânge proaspăt în nări
pe potecile încâlcite ale creierului meu
o oarecare evă
(n-o cunosc
e prima oară când o văd
blondă halat alb ochi sticloși buze subțiri)
zâmbea sarcastic
doamnă, mai vrei mere?

incertitudine

te strecori printre tăcerile mele
dai sensuri noi cuvintelor scrijelite în grabă
pe o bucata de hârtie
strânsă în pumnul tău
cu furia şi deznădejdea celui care nu a crezut niciodată
în sfârşit

am mâinile reci
e atât de frig la tine
vin ierni de îmbătrânire şi pustiu
în sufletul meu s-a aşternut zăpadă
meteorologii insistă cu prognoze ridicole
schiorii îşi frâng genunchii rând pe rând
câinii fără stăpân urlă a pustiu şi a jale
niciodată nu mi-a fost mai frig
că atunci când ochii tăi
m-au ţintuit cu aşchii de gheaţă

nu mi-e frică de tăcere
sau de ultima carte trasă
nu mi-e frică de labirinturile prin care
mă porţi
ci de imensitatea pustiului sufletesc
şi de judecata ochilor tăi reci
aprinşi de iubire neîmplinită